Ierburi si mirodenii

Ierburi proaspete:

Se pot cultiva in ghivece, in gradini (depinde de ce spatiu dispuneti ).  Mie imi plac mai mult ierburile proaspete decat cele ambalate in celofan sau in mai stiu eu ce fel de ambalaj. Le prefer pentru parfumul lor proaspat si pentru ca sunt plantate si ingrijite de mine :). Imi face o deosebita placere atunci cand gatesc sa ma indrept spre ghiveciul de pe pervazul ferestrei si sa tai o ramurica de rozmarin, busuioc, menta sau cimbru.

Rozmarinul 

Rosmarinus officinalis– este o planta arbustiva de origine mediteraneana, cu frunze mici, aciculare, foarte aromate.

Rozmarinul este o planta aromatica folosita mult in bucatariile cu specific sau influente mediteraneene. El poate fi crescut si acasa, insa prefera solurile din apropierea marii, acolo unde isi poate dezvolta la maxim aroma. Exista mai multe tipuri de rozmarin, care se deosebesc mai ales prin prisma culorii frunzelor: aceste frunze ca niste ace poat avea culori de la bleu, galben, la roz sau verde inchis.

Rozmarinul poate sa creasca pana la un metru, dar in conditiile din Romania, unde cel mai adesea este cultivat in ghivece, nu va depasi 40-50 de centimetri. Exista, totusi, soiuri rezistente la inghet, care pot sa reziste chiar la temperaturi de -5 pana la -10 grade Celsius.

Cultivarea rozmarinului

Rozmarinul are nevoie de un sol bine afanat, nisipos, cu un bun drenaj. Se poate folosi un amestec de pamant de gradina si nisip, la care se poate adauga putin praf de creta, pentru cresterea valorii de pH-ului (rozmarinul prefera valori usor alcaline). La baza ghiveciului se aseaza, inainte de a turna amestecul de pamant, un strat de cioburi de teracota, sau pietris grosier, pentru a facilita scurgerea apei.

Acest lucru este foarte important, rozmarinul se poate imbolnavi usor daca apa va balti in ghiveci. Nici umezeala din aer nu ii face bine, de aceea ghiveciul trebuie tinut in plin soare, intr-un spatiu cat mai aerisit.

Obisnuit cu un sol sarac, pietros, nisipos, rozmarinul nu are nevoie de fertilizare.

Rozmarinul pe timpul iernii

Rozmarinul in ghiveci va fi pastrat intr-o incapere luminoasa, dar rece. Temperatura potrivita pentru iernare este de 10-15 grade Celsius. De asemenea, spatiul trebuie aerisit constant. Ghiveciul se uda rar in perioada de iernare.

Rozmarinul poate fi pastrat si in gradina, cu o singura conditie: planta sa fie suficient de maturizata, tulpina sa fie lemnoasa. In acest caz, pregatirea pentru iernare se face prin acoperirea plantei (tufei) cu un strat gros de paie si frunze.

Ingrijirea rozmarinului si inmultirea, in gradina sau in ghiveci

Este o planta rezistenta, nu are nevoie de lucrari speciale. Primavara se taie pentru a pastra o forma simpla si pentru a il reintineri. Nu aruncati crengutele taiate, ele prind radacini foarte usor daca le tineti intr-un pahar cu apa. Acesta este, de altfel, si mijlocul de inmultire cel mai la indemana.

Sigur, exista si plicurile cu seminte pe care le gasiti in comert, dar rozmarinul creste destul de incet, va trebui sa aveti multa rabdare cu el. Sfatul meu e sa folositi semintele doar in cazul in care ati intalnit un soi pe care vi-l doriti neaparat.

Aceasta planta nu este folosita numai in bucatarie, ci este utilizata si ca remediu natural impotriva racelii, durerilor de cap sau problemelor psihice (a avut rezultate inclusiv in tratamentul bolii Alzheimer). Este bogat in fier, calciu, vitamina B6 si antioxidanti, fapt care il recomanda drept ajutator al memoriei si in prevenirea cancerului. Are insa si proprietati cosmetice, uleiul de rozmarin fiind folosit in sampoane pentru parul deteriorat.

Oregano:

Origanum vulgare  este o specie a genului Origanum, nativă Europei, în regiunea mediteraneană şi sudului şi centrului Asiei. Este o plantă perenă, care creşte până la 20-80 cm înălţime, cu tulpina în patru muchii. Frunzele sunt opuse, de lungime 1-4 cm, scurt peţiolate, de formă ovală, aproape glabre, cu marginea întreagă sau uşor dinţată. Conţin celule cu ulei eteric, acesta fiind motivul utilizării drept condiment. Florile sunt mov, rareori albe, lungi de 3-4 mm, şi apar pe ţepi. Ele sunt înconjurate de bractee cu marginea de culoare purpurie.

Planta înfloreşte începând din iulie până în august. Creşte prin fâneţele din regiunile de deal şi de munte.

Oregano este un condiment des utilizat in bucatariile din Italia, Spania, America Latina, Turcia si Grecia, datorita gustului sau usor mentolat, care da o savoare deosebita mancarurilor. Exista mai multe tipuri de oregano (european, mexican, asiatic etc. ), care cresc in zonele mediteraneene, dar si in Vestul Asiei, iar cultivatorii au adaptat planta si la conditii de clima mai rece, planta care creste in astfel de zone avand o aroma mai putin intensa decat cea crescuta in zone mai calde.

De la aceasta planta se folosesc frunzele, care sunt mai aromate in forma uscata decat cruda. Este confundat deseori cu sovarful, o planta care se aseamana foarte bine cu oregano si care creste mai ales in zona balcanica a Europei

Dintre speciile cel mai des intalnite putem aminti:
*Oregano grecesc sau maghiranul de iarna (O. vulgare ssp. Hirtum); este urmatoarea subspecie cultivata pe scara larga: are frunze pufoase, ascutite, flori albe si uneori bractee purpurii. Aroma intepatoare a plantei are un iz de creozot.
*Oregano libanez, oregano alb sau isopul sirian (O. syriacum sin. O. maru) se regaseste in amestecul de ierburi za?atar. Este o tufa marunta, sensibila, cu tulpini dure si pufoase, cu un foliaj verde-gri, intens aromat si flori roz- purpurii cu bractee buclate.
*Frasinelul de Creta (O. dictamnus) este o mica planta aspectuoasa, care trebuie protejata de umezeala pe timpul iernii. Are frunze dese, ondulate, pendente, spice roscate, ca niste conuri si flori roz. Frunzele uscate si varfurile inflorescentelor sunt folosite in scopuri medicinale si pentru ceaiuri de plante.

Continut
Principalul constituent al oregano-ului este uleiul esential (max. 4%) ce contine doi fenoli: carvacrolul si thymolul; mai mult, o varietate de monoterpene hydrocarbons (limonene, terpinene, ocimene, caryophyllene, ß-bisabolene si p-cymene) si alcool monoterpene (linalool, 4-terpineol). Semintele contin uleiul esential timol, cu efect rapid asupra organismului.

 
Oregano si efectele medicinale

Oregano este cautat si datorita proprietatilor sale medicale: este un bun antioxidant, antimicrobian, antiseptic, are efect expectorant, fiind indicat in dureri de cap si tuse, dar si in durerile de stomac si burta, mai ales in cazul celor cauzate de paraziti sau menstruatie. De asemenea, ajuta la linistirea somnului si la calmarea febrei.

In scopuri medicinale de la oregano se folosesc frunzele, florile si semintele.
* O infuzie din aceasta planta este un remediu util in stari febrile. De asemenea, se dovedeste de folos in tratarea tusei, a racelii si gripei, datorita capacitatii de a stimula eliminarea sputei si de a relaxa muschii bronhiilor.
* Este potrivita si ca planta vindecatoare pentru stomac – trateaza flatulenta si imbunatateste digestia. Totodata si-a demonstrat eficacitatea in cazul infectiilor intestinale.
* Pe de alta parte, s-a dovedit ca uleiul esential de oregano are proprietati antimicrobiene semnificative, gratie concentratiei mari de timol si carvacrol.
* Semintele de oregano stimuleaza pofta de mancare, digestia, vindeca dereglarile de stomac, ficat si splina.
* Calmeaza crampele, elimina gazele, omoara viermii intestinali (ca si scortisoara).
* Inlatura senzatia de voma, sughit, hemoroizii, bolile pancreasului, ajuta rinichiul, elimina pietrele si defectiunile de mictiune
* Totodata ele ajuta la tuse si febra, au efect antiseptic si calmeaza durerile de dinti.
* Vindeca bolile urechii, surzenia. si curata uterul.
* Semintele de oregano sunt afrodiziace, avand efect excitant, ca si cuisoarele

Precautii
* Femeile insarcinate pot sa consume oregano cu unele precautii: se recomanda folosirea lui numai in cantitatile indicate in retetele culinare
* Femeile insarcinate sau cele care alapteaza nu vor folosi uleiul esential – nici intern, nici extern.
* Atentie! Uleiurile volatile pure pot fi foarte toxice!

Cum pastrezi oregano

In cazul in care poti cumpara oregano proaspat, ar trebui sa stii ca frunzele de oregano au un aspect proaspat, de o culoare verde vibranta, cu un aspect fara pete si coada ferma. Daca vrei sa pastrezi aceste frunze acasa, atunci trebuie sa stii ca le poti pune intr-un prosop de hartie si asezate in frigider, in cutia pentru legume. Le poti si taia bucati, intr-un vas bine inchis, prin care sa nu patrunda aerul. Mai ai si posibilitatea de a le ingheta, fie ca atare, intr-o punga cu apa, fie in forme pentru cuburi de gheata.

Oregano-ul uscat trebuie pastrat intr-un vas de sticla bine inchis, intr-un loc intunecat, racoros si uscat, acolo unde va ramane in stare buna pentru aproximativ sase luni.

Acest articol a fost publicat în Ierburi si mirodenii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Ierburi si mirodenii

  1. Nanah zice:

    Foarte frumoase pozele, dar de ce nu ai pozat copaceii tai de pe pervaz ?

  2. Pingback: Cartofi cu rozmarin, usturoi si parmezan la cuptor | Carmensita's Cuisine

Lasă un comentariu